Cum am intrat pe usa si i-am vazut din nou pe colegii mei de transee in interminabilul razboi cu securitatea m-a lovit o stare profunda de nostalgie. Prin cate am trecut impreuna si inca suntem aici, pe baricade, infruntand soarta pe care vor sa ne-o contureze securistii...
- Buna ziua baieti! Ma bucur sa vad ca inca luptati cu stoicism impotriva acestei molime care ne-a cuprins tara, dar trebuie sa mergem sa il salvam pe Mentalist, a fost capturat si este tinut intr-o inchisoare de maxima securitate in Muntii Bucegi. Adunati tot armamentul pe care il aveti, o sa fie o lupta pe cinste in care fiecare glont conteaza.
- Bine ai revenit printre noi, Highfather, imi zise Dani, emanand acea aura puternica de optimism. Ce spuneti baieti, sunteti gata sa tabacim niste dosuri de securisti?
Toti zambira in timp ce-si adunau gentile pline cu varf de arme si munitie si le incarcau in autoblindatul cu care venisem. Un oftat adanc ma cuprinse stiind ca urma se mergem iar intr-o misiune imposibila din care era posbil sa nu ne mai intoarcem, contempland toate aventurile prin care am trecut, ma gandeam cate oare vom mai infrunta pana vom reusi sa iesim din stramtoarea sufocanta a securitatii...
Dupa un drum lung si ostenitor am ajuns la destinatia noastra, un buncar blindat impanzit de soldati, o fortareata ce parea impenetrabila...
- Cladirea aceasta a apartinut nazistilor in cel de-al doilea razboi mondial, fiind un lagar de concentrare. Din cate am inteles de la informatorul meu, se pare ca detinutii au reusit sa sape un tunel secret pentru a evada, care duce catre celulele din mijlocul inchisorii, unde probabil este tinut Mentalistul, spuse Nutritinistul in timp ce descarca gentile cu armament.
- Vad o moara darapanata in apropiere, este posibil sa fie capatul celalt al tunelului, sa mergem sa investigam, spuse directx incarcandu-si carabina q7. Ascudeti masina, nu trebuie sa dam inamicului de stire ca suntem aici!
Moara era in paragina, usa aproape ca a cazut cand am pus mana s-o deschid... Langa soba, la finalul unui covor mai prafuit decat desertul din Sahara, se zarea manerul unei trape catre pivnita. Am intrat inautru, vazand ca unul din pereti era de lemn, m-am dus si l-am ciocanit; suna a gol, fusese astupat, m-am uitat zambind catre Dani:
- Ajutati-ma sa daram acest perete, tunelul trebuie sa se afle in spatele sau, e timpul sa ne aducem prietenul acasa!
Strabaturam un sir lung de galerii si pasaje, era ca un labirint acolo jos. Dupa un drum lung, exact cand credeam ca ne-am ratacit, am vazut o lumina fada care se strecura prin tavan, am ajuns la destinatie. Trampa era suficient de incapatanata, ne-a trebuit toata forta sa o ridicam, deasupra ei erau depozitate niste cutii, eram in ceea ce parea a fi o magazie. Imediat cum am urcam am auzit niste voci certandu-se pe un pariu pus la table, erau gardienii care stateau de paza, am ajuns unde trebuie. II fac semn lui directx sa incarce arma, ii trantesc un picior usii si o rafala de gloante ii culca la pamant pe gardienii nostrii.
In cadere, unul dintre ei a reusit sa apeze butonul de alarma si brusc, toat inchisoarea era in stare de alerta. Sirenele rasunau peste tot, in timp ce noi alergam catre celule. Un puhoi de gardieni umplura holul din fata noastra si imediat cum urma sa dam drumul unei ploi de gloante, o voce rasuna din spatele lor:
- Daca nu vreti sa va luati prietenul intr-un cosciug, va sugerez sa lasati armele jos, altfel il voi face sa inghita niste plumb, striga seful lor tarandu-l pe Mentalist cu un pistol la tampla. Stiam ca veti veni la un moment dat, era doar o chestiune de stat la panda si asteptat, Securitatea are multe intrebari si dupa ce voi termina cu voi, veti ciripi precum privighetorile. Capat de drum baieti, sunteti inconjurati!
Celula in care ne inchisera parea fara scapare, inauntru era bezna totala, o usa metalica fiind singura cale de acces, afara se auzeau doi gardieni stand de vorba. Pe fetele colegilor mei se citea deznadejdea, cu totii credeau ca pana aici ne-a fost. Toti, inafara de mine:
- Heh, astia chiar cred ca ne-au venit de hac, dar au facut o mare gresala inchizandu-ne pe toti in acelasi loc! Imi pare rau baieti, chiar tineam la plombele astea, dar nu voi lasa pe nimeni sa ne ia scrisul!
Toti se uitau la mine cu stupoare, crezand ca probabil mi-am pierdut mintile, vazand cum ma chinuiam sa-mi scot 2 dinti, ceea ce nu stiau era ca imi montasem "iesiri de urgenta" in ei. De cand molima securitatii s-a raspandit in toata tara, am stiut mereu ca va veni o vreme cand voi ajunge la ananghie asa ca mi-am luat masuri de siguranta. Intr-unul din dinti mi-am plombat o dinamita suficient de puternica cat sa darame un zid, iar in celalalt o capsula cu un gaz imobilizant lichefiat, plombele fiind prinse cu sigurante de cavitatea dentara, pentru a putea fi desprinse.
- Dati-va la o parte, lipiti-va de zid, astmosfera o sa se incinga repede aici!
I-am avertizat pe colegii mei, in timp ce am aruncat plomba cu fiola de gaz intre cei doi gardieni care au cazut imediat la pamant, apoi am izbit dintele exploziv de usa metalica si aceasta s-a prabusit in fata noastra.
- Mereu am ras de paranoia ta, nu as fi crezut vreodata ca asta ne va fi salvarea noastra, imi spuse Nutritionistul socat de ce vazuse...
- Repede, magazia cu tunelul prin care am venit trebuie sa fie imediat dupa holul din dreapta, sa plecam de-aici pana nu descopera ca am evadat!
Cum iesiram pe usa de la moara a declansat alarma in inchisoare, am fugit catre masina ascunsa in padure si nici bine nu am apucat sa ne tragem sufletul ca telefonul din torpedo a inceput sa sune...
